Geometria sacră

Ce este geometria sacra?
Asa cum bine spunea Ancient One in filmul “Dr. Strange”, doctorului cu acelasi nume, in momentele lui de indoiala si zbucium interior: „Crezi ca stii cum functioneaza lumea? Crezi ca acest univers material este tot ceea ce exista? Ce este real? Ce taine asteapta dincolo de limitele simturilor tale? La radacina existentei, mintea si materia se intalnesc. Gandurile formeaza realitatea. Acest univers este doar unul dintr-un infinit. Lumi fara sfarsit. Cine esti tu in acest vast multivers. domnule Strange?”

Geometria sacra este baza prin care multiversul ia nastere. Geometria sacra este locul in care mintea si materia, spiritualul si fizicul, exprimatul si neexprimatul, limitele si nelimitatul se intalnesc. Daca iti poti imagina o schita de proiect a unui arhitect, atunci iti poti face o idee despre cat de esentiala este vietii geometria sacra. Asa cum schita indica plasamentul, spatiile, si detaliile constructiei cladirii, asa si geometria sacra dicteaza modelul, plasarea si spatierea pe planeta, in intreg universul si in toate detaliile care il compun. Geometria sacra este pretutindeni, chiar in propriului corp. De la formarea celulelor, pana la asezarea „componentelor”. La baza tuturor lucrurilor este o cod matematic care influenteaza, inspira si informeaza orice apare in realitatea fizica. Pe scurt. Geometria sacra este principiul fundamental si organizator al existentei.

Ai observat formele si modelele din natura? Din cele mai vechi timpuri misticii, folosofii, inteleptii au dat semnificatii formelor. In aceste forme se credea ca poti gasi secretul vietii, o prezenta unificatoare sau forta care ar putea explica natura fiecarui aspect al universului. Aceste forme au fost numite geometrie sacra. Cea mai simpla definite ar fi: intelesul si simbolismul atribuit anumitor forme si proportii.
La un nivel spiritual mai profund, potrivit traditiilor antice, totul ia forma din geometria sacra. Tu esti o geometrie sacra. Tot ce e in jurul tau este inspirat de geometria sacra.

Geometria sacră poate fi înțeleasă ca o viziune de recunoaștere a modelelor, un sistem complex de simboluri și structuri primordiale care implică spațiu, timp și formă. Conform acestei concepții, tiparele de bază ale existenței sunt percepute drept sacre. Conectându-se cu acestea, omul contemplă Marile Taine și Marele Plan. Studiind natura acestor modele, forme, conexiunile lor si relatiile dintre ele, se poate obține o initiere în mistere – legile și stiintele Universului.

Unele dintre cele mai răspândite forme geometrice tradiționale atribuite geometriei sacre includ unda sinusoidală, sfera, vesica piscis, cele 5 solide platonice, torusul (gogoașa), spirala de aur, tesseractul (cubul 4 dimensional) și merkaba (2 tetraedre orientate opus și intersectate).

Ce gasim dincolo de forme?

Numerele sunt la baza tuturor lucrurilor si asa cum spunea odata Pitagora, numerele guverneaza universul. De la natura, sunet, miscarea energiei, geometria sacra, corpul uman, numerele pot fi gasite in structura si chimia tuturor. Numerele sunt limbajul universului. Si, asa cum arata geometria sacra, numerele vibreaza astfel incat construieste lumi.

Numerele sunt gasite in ecuatiile matematice universale, care detin informatia necesara crearii formelor, modelelor, recurentei si dimensiunilor. Conform Caii de Mijloc aristoteliene (phi sau raportul de aur) orice se poate divide si subdivide. Calea de Mijloc este o lege matematica ce reprezinta infinitul. Conform acestei legi, orice parte deriva din alta parte si se poate divide la nesfarsit. Un exemplu in acest sens este ovulul. Initial un organism singular, odata fertilizat se divide si subdivide pana cand creste intr-un corp uman. Acest principiu poate fi observat oriunde in natura. Orice organism este bazat si organizat dupa principiul Caii de Mijloc de Aur (en. Golden Mean)

Solidele lui Platon

Cele mai vechi dovezi ca Solidele perfecte au fost cunoscute sunt din neolitic: popoarele neolitice din Scoţia au construit modele în piatra în care apar cele cinci solide, cu 1000 de ani inaintea lui Platon. Modelele sunt pastrate in Ashmolean Museum – Oxford.
In filozofia pitagoreica se dezvolta o teorie prin care primelor numere li se atribuie, printre altele, calitaţi care le fac sa corespunda unor figuri geometrice: 1 corespunde unui punct, 2 corespunde unei linii, 3 unei suprafeţe si 4 unui solid. Solidele au proprietaţi ciudate si magice: pitagoricii au fost printre primii care au sugerat ca pamantul este o sfera si ca cerurile se rotesc în sfere ( concentric) în jurul centrului său. Pitagoricii au descoperit construcţia matematica a tetraedrului ( 4 fete), al octaedrului ( 8 fete ), al dodecaedrului ( cu 12 fete) si al icosaedrului ( cu 20 fete).

Lumea este o combinatie a celor 5 forme universale, cunoscute drept solidele platonice. Platon a fost cel ce a spus ca aceste forme corespund elementelor pamant, foc, apa, aer, eter. Solidele sunt congruente; au laturi si unghiuri egale si au acelasi numar de fete care se intalnesc la colturi. Solidele sunt ca niste caramizi cu ajutorul carora se construieste materia si viata. Gasim exemple clare in natura, muzica, limbaj sau arta. Practic, tot ce exista poate fi analizat si simplificat pana la aceste forme, intr-un fel sau altul: de la flori si copaci, pana la ADN-ul uman sau structurile celulare. Locurile sacre, temple, moschei, biserici, sunt construite dupa aceste modele. Se crede ca aceste forme detin puterea de a deschide canale de comunicare cu Sursa.

Tetrahedron:
Tetrahedronul este un simbol tridimensional al echilibrului si stabilitatii datorita celor 4 laturi triunghiulare drepte. Reprezinta elementul foc si creaza un echilibru natural intre fizic si spiritual. Corespunde chakrei plexului solar. Un exemplu de tetrahedron este piramida. Structura de formare a cristalelor de citrin, agat, hematit, sunt triunghiulare.

Hexahedron:
Hexahedronul sau cubul, este un simbol tridimensional al focusului si energiei pamantului. Te conecteaza cu energiile pamantului si naturii si sta ferm oriunde il pui. Cubul este asociat cu elementul pamant si corespunde cu Chakra Muladhara sau Chakra Rădăcină. Exemple de structuri hexahedron in cristale sunt aquamarinul, apatitul sau sugilitul.

Octahedron:
Octahedron este o forma tridimensionala ce reprezinta elementul aer. Este asociat chakrei inimii, centrul iubirii si compasiunii. Prin octahedron ne armonizam cu natura spirituala a sinelui. Exemple de cristale care au structura octa: fluorit, grossular, magnetit.

Icosahedron:
Icosahedron este un simbol tridimensional care incurajeaza spontaneitatea si naturaletea, dand posibilitatea creativitatii si exprimarii sa curga nestingherite. Este asociat elementului apa si corespunde chakrei sacrale. Prin icosahedron promoveaza libertatea de expresie si eliminarea blocajelor emotionale. Nu apare in sctructura cristalelor.

Dodecahedron:
Dodecahedronul este un simbol care ne aminteste de abilitatea de a transcende forma fizica pentru conectarea cu rezonante mai inalte ale adevaratei noastre naturi. Este asociat elementului eter (spirit) si corespunde chakrei superioare, al treilea ochi, sinele superior, etc. Dodecahedronul nu apere in structura cristalelor.

Sfera
Sfera poate cea mai simpla si perfecta dintre toate formele, sfera este expresia unitatii, integritatii, si egalitatii. Este cel mai profund si sacru simbol si se spune ca este asa de puternic ca ar contine toate secretele universului. Exemple de sfere sunt planetele, celulele sau semintele.

Floarea vietii
Este compusa din cercuri suprapuse la distante egale unele de altele cu simetrie de 6, similar hexagonului. Floarea vietii insumeaza energia vietii sau chi. Energia proprie, a pamantului, a intregului univers este tesuta in aceasta secventa repetitiva care se manifesta in geometria acestei flori sacre. Modelul perfect si infinit, reprezinta esenta fiintei noastre intinsa intr-o contopire cu universul. Modelul poate fi gasit peste tot in lume dar si in arhitecturi antice celebre: Templul lui Osiris din Egipt, Orasul Interzit din China si locurile sacre din Israel, India, Spania, Japonia si altele.

Merkaba:
Merkaba este alt simbol important care este creat cand doua stele tetrahedron sunt combinate — unul care indica in sus, canalizand energia din univers catre pamant si alta care indica in jos, absorbind energia dinspre pamant. Merkaba este un vehicul al luminii folosit de maestrii iluminati ca transport catre Dimensiuni Inalte. “Mer” – lumina. “Ka” – Spirit. “Ba” – Corp.
Merkaba este legata de Metatron, arhanghelul asociat cel mai adesea cu geometria sacra si de misterele Universului.

Surse studiu:
https://www.crystalinks.com/sg.html
https://www.sagegoddess.com/
https://theculturetrip.com/
https://www.sacredgeometryshop.com/
http://www.cafeneaua.com
https://en.wikipedia.org/wiki/Sacred_geometry

O zi bună

Nu cu mult timp in urma, Iris facuse cunostinta cu bradul stufos plin de panze de paianjen. De acum, stia ca acolo locuiesc insecte cu multe picioare subtiri care intind fire fine spre varfurile crengutelor ca sa prinda ceva prada, iar altele ceva mai jos, la umbra, ferite de ochi curiosi, sa se odihneasca.
Trecea zilnic pe langa brad. Uneori era grabita sau distrasa si uita sa schimbe vreo vorba cu el; sa-l mangaie cu mainile mici sau sa-l incurajeze urandu-i o zi buna. O zi buna… Ce insemna o zi buna pentru un brad? Dar pentru paianjeni?

In dimineata asta, Iris se apropie de brad, aleargand spre el parca hotarata sa-l impresioneze cu viteza ei de pui de om cu aripi în gând. Se opri langa el trecand degetele prin terminatiile subtiri si dantelate si zise, mergand mai departe, insa neluandu-si ochii de la el: „Buna bradut! Ce mai faci bradut? Esti bine?”, adauga din departare. „Sa ai o zi buna si ne vedem diseara!” adauga inutil tatal ei, din dorinta involuntara de a crea asteptari si jaloane de bifat in program. Credea ca ii va placea sa inteleaga faptul ca bradutul o va astepta cand se va intoarce seara de la gradinita pe acelasi drum.

Nu ma pricep prea bine la oameni, dar din toate cate pot observa eu de aici de sus, cred ca puii de om doar vor sa se bucure de o descoperire continua a lumii lor din ce in ce mai mari. Totul pare o surpriza, un cadou care se deschide la nesfarsit.

Ca reprezentat de seama al speciei streptopelia decaocto din familia ‎columbidae, observ multe lucruri frumoase dar si mai putin dragute in oraselul asta inghesuit si agitat. Simplul fapt ca zbor ma face fericit in comparatie cu voi, oamenii care mergeti pe jos sau in cutii cu roti. Sunteti atat de inceti si previzibili incat noi, va spunem rame umane (human earthworm).

Uite-o pe micuta Iris! Se intoarce.
Isi tot intinde picioarele spre lacurile formate de la scurta ploaie de dupa-amiaza. E incaltata cu niste pantofi subtiri si de aceea tatal ei o tine de mana incarcand sa o fereasca de lacurile mai mari. E asa de incantata ca poate sari in lacuri, incat ai impresia ca ar fi asteptat de mult sa se intample asta. Poate chiar a asteptat. Zburda zglobie cu zambetul ce ii cuprinde tot… mai putin rahateii de de catei si gunoaiele aruncate de „oamenii obraznici”. Cand le vede pe acestea, isi schimba fata intr-o expresie dojenitoare si arata cu degetul spre ele ca si cum faptasii ar fi fost inca acolo si acum primeau o cearta binemeritata.

Trecura pe langa bradutul cu paianjeni, cu un salt peste zona cu noroi proaspat, spre treptele din pavaj. Apoi, se indrepta catre linia galbena care delimita cele doua trepte late tinandu-se de mana adultului. Se mai uita la el inca o data usor nesigura si intreaba:”ma tii tati, da?” Sigur ca o tinea. „Cadea” 10 cm cand punea piciorul pe langa linia de vopsea galbena, lata cat talpa ei. Linia se termina cu delimitarea in forma de „U” a unei guri de canal, traseu pe care nu a reusit niciodata pana acum sa il parcurga pe toate laturile. Nici de data asta nu reusi. Dar merse cu un picior pe linie si celalalt jos, ca sa bifeze totusi liniile alea 3, prea scurte pentru precizia ei.
La final, tatal o ridica aproape intotdeauna in brate invartind-o in aer si felicitand-o pentru treaba buna facuta pe traseu. Apoi o lasa jos ca sa alerge in voie si o urmarea atent sa nu cumva o apuce spre „strada masinilor”. Ca de obicei, dadura coltul cladirii cu zambete. Unul mai obosit, celalalt parca nesfarsit.
George, porumbelul observator, zbura usor plictisit si, imediat ce dadu din aripi, in venira din nou in gand intrebarile din timpul zilei: „Ce insemna o zi buna pentru un brad? Dar pentru paianjeni…dar pentru om?

Soarele arunca bland lumina portocalie si calduta de apus printre umbre lungi, pregatindu-se si el sa dea coltul in noapte pentru cei de pe partea asta a planetei.

Masca lui Ego

Ego-ul, interfata esentei, a constiintei, vrea sa palavrageasca cu alti ego. In acest scop exista. Asa ca isi formeaza fete, masti, interlocutori, idoli. Nebunia e ca ne confundam cu masca. Uitam ca o purtam. Eu-ul superior, atunci cand va fi descoperit si recunoscut, iti arata ca toate sunt manifestari ale aceleiasi energii, ca valurile oceanului. Orice val e insasi oceanul, nu parte izolata. Frunzele sunt copacul insusi, nu elemente izolate. Cunoasterea universului interior, nu e personala, e ca un somn dulce, ca si cum un cub de gheata s-ar topi in apa din care a fost facut. Cubul de gheata se uneste cu apa pentru ca asta si este, doar apa. O vreme a fost intr-o alta forma, s-a identificat cu o forma, s-a crezut cub de gheata, dar el era de fapt apa. Asa suntem si noi. 🙂
Cubul de gheata devine apa care era dintotdeauna, nu dispare, se contopeste, revine „acasa”. Cubul nu mai are identitate, nu mai are nevoie de ea, isi leapada masca. Universul se priveste prin ochii nostri si isi imbogateste experienta la nesfarsit. “You are an aperture through which the universe is looking at and exploring itself.” A. Watts

Identitatea dispare spre infinit. E ca o gaura neagra, cu cat ajungi mai aproape, incepi sa dispari devenind parte din ea.