Ascultam o prelegere despre cat de greu ii este omului modern sa se concentreze, mai ales in epoca social media cand toti asteapta bipul de notificari de la facebook, email, etc. Mereu se intampla ceva. Cate like-uri ai la ultimul post? Cine ti-a dat like? Dresajul asta, este cireasa de pe tort la un altul mai vechi care a debusolat mintea individului incepand cu era computerelor, cand au inceput sa fie din ce in ce mai multe lucruri de facut. Se numeste: multitasking. Cuvantul a aparut pentru prima data 1965 si era vorba despre o functie a celui mai nou model de computer IBM. Cum s-a transferat asta de la PC, la om? Cel mai probabil, din nevoia de crestere a productivitatii. Cresterea productivitatii, profitul si extinderea, sunt preocuparile orcarei companii, corect? Si, ce e rau in asta, ar putea intreba cineva. Ei bine, acel cineva ar fi produsul, la nivel de mentalitate, valori si constientizare, a exact fenomenului despre care vorbeam. Cand societatea prioritizeaza productivitatea, profitul si extinderea, ajungem intr-un punct, exact ca acela in care ne aflam. 🙂 Natura e vazuta ca o sursa pentru exploatare. Omul este vazut ca o rotita care trebuie sa invarta mecanismul sistemului care are misiunea de a controla. In 2021 abia incepem timid si neconvingator, daorita statisticilor si studiilor decat dintr-o constiinta normala, sa ne intrebam daca nu cumva poluarea pe care o aruncam in aer, o tragem si in plamani? Hmmm, e un nivel deosebit de inteligenta?
Dar sa revenim la cele mai apreciate abilitati ale unui angajat: multitaskingul si rezistenta la stres. As zice cate ceva despre etica de HR care include aceste lucruri dar voi rezista tentatei.
Multitasking-ul este un mit. Creierul uman nu poate realiza doua lucruri care necesita un nivel superior de atentie. Functiile de baza ale corpului, de exemplu, sunt autonome si nu pot si considerate multitasking.
Poti fi campion la switchtasking, insa asta te va seca de energie si iti va toci nervii.
De dragul statisticii, se crede ca pierderile de bani cauzate de ineficienta generata de pseudo-multitasking ar fi undeva la peste 650 miliarde de dolari pe an la o piata de referinta ca SUA, numai. Secundele, microsecundele, greselile si indreptarea lor, toate acestea generate de incercarea de a sari de la o activitate la alta, fac din aceasta incercare disperata de a produce mai mult, doar o demonstratie daunatoare.
Atentia voluntara poate urmari doar cate un lucru pe rand, de aceea, spre exemplu atunci cand citim cu muzica pe fundal, fie nu mai auzim muzica pe masura ce suntem absorbiti de lectura, fie cand ne atrage atentia un pasaj muzical, nu mai putem citi cu atentie. De cate ori vi s-a intamplat sa cititi mecanic zburandu-va gandurile la altceva si realizand intr-un final ca nu ati inteles nimic. Fara un focus autentic, esti predispus greselilor. Cei care abordeaza multitaskingul pot gresi cu pana 50% mai mult decat cei care se concentreaza pe a face un task pe rand. Studiul Universitatii din Standford mai confirma ca multitaskerii sunt mai putin productivi si au probleme de atentie si memorie.
Chiar crezi ca poti face mai multe lucruri de-o data?
Sigur ca da, ai spune. Macar vreo cateva acolo… Cine nu a citit o carte in timp ce asculta muzica? Cati dintre soferi nu au condus masina si au vorbit la telefon? Cine nu a scris mesaje pe telefon in timp ce era intr-o discutie, nu-i asa?
Ia gandeste-te mai bine!
Cercetatorii in neurostiinte, ne spun ca multitaskingul nu poate fi procesat de creier. Creierul nu poate acorda atentie mai multor lucruri in acelasi timp. Dezamagire dragi companii in cautare de calculatoare biologice. Nu exista multitasking la oameni. E timpul sa actualizati metodele de HR si anunturile de joburi.
Poate fi vorba doar de un switchtasking, adica abilitatea de a comuta atentia de la un lucru la altul. Si acest proces are, desigur, limitele sale si poate deveni daunator pe termen lung. Poti trece de la a face un lucru sau altul, cu o frecventa scazuta sau te poti scurtcircuita si deveni contraproductiv.
De fiecare data cand schimbam atentia de la ascultul muzicii, la scrierea unui text sau a schimba o vorba cu cineva, creierul foloseste un proces start-stop-start. Acest proces oboseste creierul, fiind nevoie de timp pentru reajustare la noul task. Cu cat acest proces devine mai complex, va fi din ce in ce mai distructiv fata de calitatea de procesare a creierului si cu eficienta activitatii, in final. Toata aceasta alternare scade eficienta, ne predispune la greseli si, in timp, ne seaca de energie. Deci, multitaskingul este un switchtasking.
Nu crezi? Foarte bine! Hai sa testam teoria.
Daca ai ramas sceptic pana aici, demonstreaza ca ai dreptate!
Trage 2 linii orizontale pe o hartie si asigura-te ca poti cronometra urmatoarele actiuni:
Pe prima linie scrie:
Sunt un multitasker super
Pe a doua linie scrie numerele de la 1 la 25, astfel:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Ce timp ai obtinut? De obicei in jur de 25 secunde.
Si, acum te rog sa faci multitasking!
Trage din nou 2 linii orizontale, asigura-te ca ca poti cronometra si incepe sa scrii o litera pe linia de sus si o cifra pe linia de jos. Repeta alternand liniile, o litera sus, o cifra jos, o litera sus, o cifra jos, pana termini sirurile in ordinea indicata.
Asa:
S u n t u n ………………….
1 2 3 4 5 6 …………………
Sunt convins ca timpul tau acum este dublu sau mai mare fata de cel initial. Cel mai probabil ai facut si niste greseli si ai resimtit din plin incercarea de a regandi fiecare pas. A trebuit sa iei de la zero fiecare pas, ca sa poti pastra ordinea. Acesta este switch taskingul redus la simplu, insa cand incercam sa facem mai multe lucruri complexe in acelasi timp, situatia devine stresanta si nu poate conduce decat la ineficienta si epuizare. Acorda-ti o pauza de 10-30 min si incearca sa faci doar un singur lucru. Ai reusit sa-l faci mai bine, mai repede si cu mai putin consum de energie?
Dar, hai sa vedem ce urmari poate avea multitaskingul asupra creierului tau si, implicit asupra vietii tale:
Micsoreaza IQ-ul
Studiile arata ca, pe langa faptul ca necesita mai mult timp, multitaskingul poate micsora nivelul IQ-ului. Un studiu al Universitatii din Londra a descoperit ca participantii la studiu care dadeau probe de multitasking, au experimentat scoruri mai mici la testele de IQ, rezultate asemanatoare cu ale celor ca nu dorm o noapte intreaga.
Este asociat cu daune ale creierului
Conform unui alt studiu, cei care sunt media multitaskers, au prezentat o reducere a materiei cenusii a creierului in special in zonele responsabile cu controlul cognitiv si regularea motivatiei si a emotiei.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4174517/
Creierul tau nu e facut pentru asta
Unii se mandresc ca pot jongla multe activitati dintr-o data. Dar, cand faci asta, nu poti fi cu adevarat concentrat pe niciuna dintre ele. Nu-i asa ca se intampla destul de des sa intalnim o persoana noua si sa-i uitam numele imediat ? – Asta se intampla deoarece mintea ta este distrasa si nu poate procesa sau retine acea infiormatie. Aceasta inabilitate de a te concentra iti poate afecta viata personala si profesionala.
Facand mai multe lucruri in acelasi timp, nu vei putea sa te concentrezi cu adevarat asupra niciuneia sau sa te conectezi profund cu un coleg, prieten, membru al familiei sau client, intr-o disutie. Mintea ta se va obisnui sa se comute de la un subiect la altul. Consecinta la nivel personal este ca nu vei mai reusi sa traiesti in prezent, vei fi pierdut printre ganduri.
Mai multe de facut = Mai multe greseli
Greseala este o consecinta logica a lipsei de concentrare, caracteristica multitaskingului. Cand faci ma multe lucruri de-o data, mintea ta este impartita spre acestea, drept urmare greselile vor urma, intr-un fel sau altul. Si, conform rezultatelor unui studiu realizat de universitatea Standford, multitaskerii nu reusesc sa filtreze informatii relevante. Se pare ca acest fapt este cauzat de legaturile neuronale incurcate si suprapuse ale taskurilor active. Le amesteci.
Fiecare activitate necesita atentia intreaga daca vrem sa reusim sa le duce la bun sfarsit intr-un timp optim. In caz contrar, greselile si intarzierile, nu vor inceta sa apara.
Ce era cu multitaskingul asta?
Exact, iti afecteaza memoria.
Un studiu mai vechi inca de prin 2011, al Universitatii din San Francisco, California, arata ca schimbarea constanta a atentiei de la un lucru la altul, impacteaza memoria pe termen lung.
Este logic ca pe masura ce inaintezi in varsta acest impact negativ sa devina din ce in ce mai clar. Chiar daca ai impresia ca poti face fata lucrurilor intr-o maniera foarte dinamica, peste 10 ani cu siguranta nu vei putea sa le faci la fel.
Este o cauza in plus a anxietatii
Un dezavantaj major al multitaskingului este anxietatea resimtita de oamenii care isi imprastie atentia constant.
In acest studiu, cercetatorii de la Universitatea din Irvine, California, indica faptul ca simptomele activitatii intrerupte, afecteaza atat la nivel psihologic, cat si fizic.
Cercetatorii au realizat un test in care au masurat ritmul cardiac al angajatilor unei firme cu sau fara acces la email. Cei care au avut acces la email, ramasi conectati, au avut pulsul mai accelerat decat cei fara email. Acestia din urma au reusit sa lucreze la celelalte taskuri, mai linistiti, aproape fara stres.
Creativitatea inhibata
Acordand atentie mai multor lucruri „de-o data” iti vei fi consumat memoria lucrativa pentru a mai putea sa creeze idei si concepte cu adevarat creative. Poate vei reusi sa duci unele lucruri la bun sfarsit, insa adevarata creativitate va fi departe de tine. Cand suntem anxiosi, corpul acceseaza structuri mai primitive ale creierului care sunt resonsabile cu siguranta. Cand se intampla asta, creierul inceteaza sa acceseze alte zone, precum lobul frontal, care este insarcinat cu gandirea critica si creativitatea.
Pierdere de timp
Cand incerci sa faci chestii mai marunte pe langa o activitate mai mare, vei vedea ca, in loc as castigi timp, prelungesti durata de finalizare a lucrului. Mintea trebuie sa se reconfigureze de fiecare data cand schimbam activitatea. Asta inseamna ca o parte din timp, chiar daca vorbim de microsecunde, va fi alocata readaptarii.
De asemenea nu putem lucra „cu spor” cand schimbam des atentia. Lucrul „pe flow” ar imbunatati productivitatea de pana la 5 ori si nici nu e de mirare.
Pierdere de energie
Impactul mental si emotional este transpus fara dubii spre organism. Corpul resimte toata tensiunea si stresul cauzate de incordarea continua de rezolva multe lucruri prin comutarea atentiei de la una la cealalta. Epuizarea mentala o resimtim foarte acut si in coprp, in special in acele zile incarcate si lungi. Ca si cum 8 ore de munca pe zi nu ar fi suficiente, unii vor sa isi impresioneze sefii cu are suplimentare, fie pentru beneficii materiale, fie pentru hranirea egoului.
Ingrijorarea, agitatia, si aglomerarea muncii conduc la stres, iar pe termen lung stresul cronic care este unul dintre bolile acestui secol mirabolant de evolutie tehnologica si industriala. Ba chiar poate fi declansatorul altora precum, cancere, boli autoimune, coronariene, etc.
- Ce ar fi de facut!
Elimina sursele care-ti pot distrage atentia. - Nu te grabi
- Fa cate un lucru pe rand. Preferabil incepe si termina ce ai de facut, inainte de a incepe altceva.
Fii seful distractiilor – stabileste destul de clar timpul pentru munca si timpul pentru distractii. - Nu da curs lucrurilor care te pot intrerupe.
- In cel mai evident mod, solutia este singletaskingul / unitaskingul.
- Fa o lista de prioritati
- Fa din pauze o religie; respira, misca-ti corpul, schimba privirea…
- Abordeaza cele mai sensibile si dificile activitati in momentele zilei cand esti cel mai productiv. Lucreaza neintrerupt cand stii ca ai randementul cel mai bun.
- Planifica-ti activitatile zilnice, dar nu uita ca multe lucruri sunt imprevizibile.
- NU te supara daca nu-ti ies chiar toate sau asa cum ti-ai imaginat.
- Fii prezent! Fii in moment!
- Organizeaza-ti timpul
Surse:
https://www.psychologytoday.com/us/blog/creativity-without-borders/201405/the-myth-multitasking
https://news.stanford.edu/news/2009/august24/multitask-research-study-082409.html
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4174517/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26223469/
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1053811916300441
https://www.health.com/condition/adhd/12-reasons-to-stop-multitasking-now
https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-squeaky-wheel/201606/10-real-risks-multitasking-mind-and-body
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20702865/
https://www.apa.org/monitor/oct01/multitask
https://iorgforum.org/wp-content/uploads/2011/06/CostOfNotPayingAttention.BasexReport1.pdf
https://www.verywellmind.com/multitasking-2795003
Cossmologia 